Doleanțele cadrelor didactice sunt:

- interzicerea campaniei electorale în școli

-punerea în aplicare a hotărârilor prin care profesorii să își primească drepturile salariale

-reducerea birocrației care sufocă activitatea didactică

-informarea corectă și în timp util privind modificările legislative și organizarea cursurilor de formare continuă sau a noilor condiții de  participare la concursuri.-alegerea democratică a Consiliului de Administrație și transparență  totală în transmiterea deciziilor acestora. Consiliile de administrație sunt eminamente formate din persoane care au acceptat culoarea politică  PDL.Un alt fapt, deosebit de grav este invocarea culorii politice, doar pentru a crea intimidări și obstrucționări în activitatea anumitor cadre didactice. Un exemplu în acest sens a fost dat de către profesorii din municipiul Motru  care au afirmat faptul că în anumite școli s-a luat de pe holuri tot ceea ce fusese amenajat în scop educativ-costume populare, ceramică, trofee de la dansuri populare-aceasta pentru că, cel care le amenajase era de la PSD.În urma celor prezentate de către profesorii din localităților gorjene menționate mai sus, cerem încetarea presiunilor de orice fel asupra cadrelor didactice, presiuni care se răsfrâng practic asupra actului educațional.

Subliniez, este nevoie de transparență și de comunicarea oricărui pas făcut de Guvern. Domeniul este unul de interes naţional. De un an și jumătate Puterea promite managemet apolitic la companiile energetice și totuși, aceiași oameni puși de PDL se află la conducerea lor. În loc să se gândească cum să vândă mai repede companiile energetice profitabile, guvernul ar trebui să caute soluții pentru cele neprofitabile. Acest Guvern nu are legitimitatea de a decide privatizarea unor sectoare strategice, indiferent de soluția pentru care optează. Nu este un Guvern desemnat în urma alegerilor, este un Guvern susținut de partide ale căror popularitate cumulată nu depășește 20%, este un Guvern instalat neținând cont de voința oamenilor, este un Guvern aflat, de fapt, la final de mandat.  NE OPUNEM privatizării Hidroelectrica!  În primul rând, un astfel de proces de privatizare nu ar trebui să aibă loc până nu se răspunde la câteva întrebări:

• Este necesară această privatizare?
• Este acum momentul, cand piața bursieră este prăbușită?
• De ce este nevoie de privatizare, în condițiile în care s-a căzut de acord pentru numirea de management privat?

Până la acest moment, Guvernul nu a reușit să rezolve problema „băieţilor deştepţi” din energie care fac tot ce vor, afectând interesele românilor. Contractele acestor „băieți deștepți” au fost prelungite de miniștrii economiei numiți de PDL, după 2008.  Noi vrem management privat, care poate fi instalat imediat, dar prin proceduri transparente și cu obiective clar definite.

De la bun început, iau in calcul regiunea Oltenia nu ca posibilă entitate administrativă , ci în sensul european al cuvântului, de euroregiune, în vederea unei colaborări transfrontaliere ce ar putea contribui la  mai mare coeziune economică  şi socială , iar în final ar putea duce la un nivel de trai mai apropiat de cel european pentru olteni. Obiectivul final, la fel ca în conceptul european, nu este centralizarea puterii economico- administrative,într-un singur pol regional, aşa cum s-ar întâmpla fără îndoială la acest moment, în cazul unei reorganizări administrative de genul celei care a fost propusă recent.

Dezvoltarea trebuie făcută pe o multitudine de centre de putere, fiecare cu specificul său economic. Sunt zone predominant turistice, zone predominant industriale, zone agricole ce pot fi armonios coordonate prin politici de interes reciproc ca: acţiuni comune de protecţie a mediului, politici de răspuns la dezastre naturale, asocieri în vederea unor servicii publice de mai bună calitate, etc.

In cadrul simpozionului propun următoarele  direcţii de analiza si discuţie:

1.Infrastructura transporturi - rutier de interes local si regional, feroviar, aerian.

2.Turism - acces si parcări la obiective turistice, reabilitarea unor staţiuni balneoclimaterice, dezvoltarea turismului de nisa (rural , montan, speologic)

3.Dezvoltare rurală – acces la servicii publice, infrastructura, activităţi agricole si non-agricole, servicii de sănătate si educaţie

4.Dezvoltare urbană – transport urban public, utilităţi publice, reabilitarea unor zone industriale abandonate,locuri de munca

5 Mediul înconjurător -  reconstrucţia ecologică a zonelor  afectate de activităţile de exploatare  din minerit : reabilitarea  haldelor  de steril, gestionarea deşeurilor, fondul forestier, poluări (aer , apa, sol, fonica), apărare contra calamitaţilor.

6.Competitivitate economică şi dezvoltare resurse umane – mediul de afaceri  si antreprenorial, dezvoltarea infrastructurii in educaţie, servicii de formare profesionala, creşterea gradului de ocupare a forţei de munca

7.Energie şi minerit – poziţionarea factorilor politici cu privire la intenţia exprimată în programul de guvernare de începere a procedurilor de privatizare a viitorului Complex Energetic Oltenia, îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru uşurarea accesului la resurse(exproprieri), dezvoltarea de surse alternative de energie (solara, eoliana)in cadrul  CEO sau separate, păstrarea locurilor de munca, stoparea concedierilor in sector

În final,  factorii responsabili trebuie să ţină cont de proiectele noastre şi  modul de abordare al acestora.  De asemenea, am convingerea că gorjenii vor fi receptivi la Strategia de Dezvoltare durabilă a judeţului Gorj pentru perioada 2011-2020 în cadrul regiunii economice Oltenia.

Cu toate că legile administraţiei publice locale şi cele de reglementare a cheltuielilor publice nu impun ca obligatorie finanţarea sănătăţii, ci doar ca posibilitate, încă din 2004 am stabilit ca prioritate reabilitarea, repararea şi modernizarea unităţilor sanitare gorjene.
Printr-o scurtă trecere în revistă a acestor obiective reabilitate prin eforturi financiare fie de la bugetul judeţului, fie de la bugetul statului sau din surse de finanţare externe vă veţi putea face o idee despre seriozitatea cu care am tratat această problemă.
Am pornit de la premisa că omul ajuns în situaţia de a cere ajutorul medicilor este destul de copleşit de boală, de problemele cauzate celorlalţi membri ai familiei. Pentru a-i uşura şederea în spital, pe de o parte, dar şi pentru a ajuta cadrele medicale în eforturile pe care le depun, astfel încât tratamentul în sine să fie mai eficient, am considerat că trebuie create condiţii de cazare la standarde moderne.
Am renunţat la micile „cârpeli” şi reparaţii, în favoarea unor lucrări de fond, la înlocuirea tuturor instalaţiilor învechite.
- în 2004 – s-a alocat Spitalului Judeţean suma de 6.000.000 mii lei, iar Spitalului de Pneumoftiziologie Runcu suma de 3.000.000 mii lei.
Sumele au fost utilizate în conformitate cu prevederile Legii spitalelor nr.270/2003 care permite ca din bugetele locale să se asigure finanţarea unor anumite categorii de cheltuieli (reparaţii curente, cheltuieli administrativ-gospodăreşti, plata utilităţilor: energie electrică, termică, gaze etc.). Spitalul de Pneumoftiziologie „Tudor Vladimirescu” s-a dotat cu un aparat fibrobronhoscop pentru o diagnosticare mult mai rapidă a afecţiunilor pulmonare, ceea ce a determinat reducerea numărului de zile spitalizare/bolnavi internaţi.
- în 2005 – pentru finanţarea cheltuielilor de reparaţii, întreţinere şi gospodărie la Spitalul Judeţean şi Spitalul de Pneumoftiziologie „Tudor Vladimirescu” au fost aprobate 870.000 lei RON.
- în 2006 – pentru finanţarea cheltuielilor de reparaţii, întreţinere şi gospodărie la Spitalul Judeţean şi Spitalul de Pneumoftiziologie „Tudor Vladimirescu” a fost aprobată suma de 950.000 lei, din care au fost utilizate fonduri în procent de 73%. Reabilitarea termică a Spitalului de pneumoftiziologie „Tudor Vladimirescu” – Dobriţa s-a făcut în co-finanţare cu Ambasada Elveţiei, contribuţia locală fiind de 200.000 lei.
- în 2007 – a fost alocată suma de 1.890.000 lei din care 1.690.000 lei pentru Spitalul Judeţean Târgu-Jiu şi Spitalului Dobriţa. Din această sumă, Spitalul Judeţean Târgu-Jiu a executat lucrările de reparaţii la unitatea de primiri urgenţe, la Secţia Balneofiziologie şi a achiziţionat dotări specifice pentru secţia de chirurgie şi ATI.
Sumele alocate Spitalului Dobriţa au fost consumate pentru plata utilităţilor la energia electrică şi gaze.
Consiliul judeţean a demarat totodată lucrări de reparaţii la Secţia de Dermatologie a Spitalului Judeţean Târgu-Jiu, care s-au finalizat la începutul anului 2008.
- în 2008 – Reparaţii curente arhitectură şi instalaţii electrice la Spitalul Judeţean Tg- Jiu – Secţia Medicală II – lucrarea a fost finalizată şi recepţionată, valoarea decontată în anul 2008 fiind de 339.292,27 lei;
– Reparaţii curente în vederea amenajării de birouri pentru Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor cu Handicap, la fosta Secţie Radiologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Tg-Jiu – lucrarea a fost finalizată şi recepţionată, valoarea decontată în anul 2008 fiind de 365.734,12 lei;
- Reparaţii curente la faţade, învelitoare şi reţele exterioare de canalizare ale Secţiei Dermatologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Gorj – lucrarea a fost demarată în anul 2008, fiind finalizată şi recepţionată în 2009. Valoarea decontată pentru lucrările executate este de 160.724 lei.
- în 2009 – numai la Spitalul de Pneumoftiziologie „Tudor Vladimirescu” de la Dobriţa au fost făcute investiţii în valoare de 9.582.733 lei, din care contribuţia Consiliului Judeţean a fost de 2.130.409 lei. Din aceşti bani au fost realizate reabilitarea termică, finanţată din Fondul Elveţian de Contrapartidă, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor şi Consiliul Judeţean Gorj, înlocuirea tâmplăriei exterioare, suportată în întregime de Consiliul Judeţean Gorj, canalul termic şi instalaţia termică interioară, finanţare asigurată de asemenea de către Consiliul Judeţean Gorj şi sistemul de canalizare şi staţie de epurare, cu finanţare de la Oficiul Mecanismului Financiar SEE de la Bruxelles. Tot aici s-a finanţat, de la bugetul propriu, cu suma de 11.033 lei, instalaţia de utilizare a gazelor naturale de joasă presiune, pentru centrala termică.
Poate că sunt prea multe date şi este cam obositor de citit acest text, dar credeţi-mă, sunt lucruri reale şi numai dând toate aceste date vă puteţi face o imagine completă. Lipsa fondurilor de la buget ne-a făcut să căutăm soluţii de finanţare în multe direcţii.
Tot în 2009 s-au mai executat şi următoarele lucrări în sănătate:
- amenajare Secţie Oncologie – Spitalul Judeţean Gorj, locaţia Pasarelă – lucrarea a fost finanţată de la bugetul propriu al Consiliului Judeţean Gorj, cu o valoare totală de 1.205.704 lei.
- Reparaţii curente Spitalul Judeţean de Urgenţă Tg-Jiu – lucrare care se află în curs de execuţie şi care va costa, până la final, 565.289 lei, bani asiguraţi din bugetul propriu al CJ.
În 2010 urmărim realizarea a două proiecte foarte mari, finanţate din Programul Operaţional Regional/ Axa prioritară 3 / Domeniul major de intervenţie 3.1:
- Reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriului Spitalului Judeţean de Urgență Târgu-Jiu, cu o valoare de 20.358.573,55 lei, din care contribuţia financiară a Consiliului Judeţean Gorj este de 3.592.689,45 lei.
- Energia solară, o alternativă pentru viitor, care se va implementa în trei locaţii diferite, din sistemul sanitar gorjean. Este vorba despre Completarea sistemului clasic de producere a apei calde de consum cu sisteme care utilizează energie solară şi care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului la Spitalul de Pneumoftiziologie Dobriţa, Spitalul Judeţean de Urgenţă Tg-Jiu din str. Tudor Vladimirescu și Spitalul Judeţean de Urgenţă Tg-Jiu din str. Progresului.
Valoarea totală a proiectului Energia solară, o alternativă pentru viitor, este de 3.052.960 lei, din care contribuția Autorităţii Fondului de Mediu este de 2.442.368 lei, reprezentând 80%, iar contribuția Consiliului Județean Gorj este de 610.592 lei, reprezentând 20% din valoarea proiectului.
Deja pentru aceste două proiecte au fost realizate în 2009 serviciile de proiectare, respectiv studiul de fezabilitate, cu o valoare totală de peste 142.203 lei.
Tot anul acesta căutăm soluţii de finanţare, împreună cu Ministerul Sănătăţii, pentru reparaţii capitale la Secţia de Boli contagioase de la Spitalul Judeţean, locaţia Pasarelă.
Vreau să cred că toate aceste informaţii, deşi foarte stufoase, vă dau o imagine cât mai completă a preocupărilor Consiliului Judeţean Gorj pentru investiţiile în sănătate şi, de ce nu, a modului cum sunt cheltuiţi banii publici, proveniţi din taxe, în folosul dumneavoastră, al gorjenilor.

          Din fericire, asupra ziariştilor români nu planează astfel de ameninţări. Cel puţin, nu atunci când ei îşi fac meseria cu bună credinţă. Şi nu recurg la şantaje sau altfel de acte incriminate de Codul Penal. Ei au dreptul să spună orice doresc despre oricine. Şi pentru omul obişnuit, cuvântul scris încă are putere de adevăr imuabil. Ştiţi, „la început a fost cuvântul”.

Uneori, se mai publică şi rectificări. Sau erate. Sau drepturi la replică. Cine le citeşte? Cine a cumpărat ziarul ieri nu-l mai cumpără, obligatoriu, şi azi. Şi chiar nu este atras de titlul unui drept la replică pitulat în pagina x, între ştiri din viaţa internaţională.

          „Presa te ridică şi presa te coboară”, ca să parafrazez textul unui cântec la modă prin anii ’60. Da, într-adevăr, presa este a patra putere în stat. Important este cine o deţine şi ce face cu ea, cu puterea. Fiecare dintre noi îşi vinde imaginea zilnic, atunci când iese din casă. Prin felul cum se îmbracă, prin maşina pe care o conduce, prin modul cum vorbeşte sau se comportă. Şi acest zoon politicon care este omul, ţine foarte mult la părerea pe care o au alţii despre sine. De aici, influenţa uriaşă pe care un articol de prima pagină o poate avea asupra carierei sau vieţii, în ansamblu, a unui om. Altfel, de ce s-ar mai înghesui toţi anonimii să se facă cunoscuţi prin fel şi fel de scandaluri artificiale şi can-canuri de viaţă mondenă.

           În special pentru politicieni, presa are un rol determinant. Nu poţi fi un om politic de succes, dacă nu apreciezi (şi nu eşti apreciat!), în egală măsură, presa scrisă, radioul şi televiziunea. Chiar şi atunci când nu îţi place să vorbeşti despre tine, despre ceea ce faci, este obligatoriu să înveţi să comunici. Iar canalul principal de comunicare spre cetăţeni, cei în serviciul cărora te afli ca demnitar sau înalt funcţionar, este presa.

          Avem nevoie de presă. Am stabilit deja acest lucru. Dar presa are nevoie de noi? Poate trăi fără viaţa adevărată? Nu cred. Pentru că atunci fiecare jurnalist s-ar transforma într-un scriitor sau regizor de film, ar scrie romane sau scenarii, izvorâte doar din imaginaţie. Iar ziarele, emisiunile de radio şi televiziune ar fi populate cu actori, nu cu oameni obişnuiţi.

          Presa face parte din viaţa noastră, din viaţa pe care o trăim cu toţii. Şi asemenea unui spiriduş, ne trage de mânecă atunci când crede că greşim, ne avertizează asupra anumitor pericole sau ne ajută atunci când trecem prin mari încercări. Să ne aducem aminte de toate campaniile care au avut ca scop strângerea de fonduri pentru salvarea vieţilor unor copii, pentru operaţii medicale costisitoare, pentru acţiuni umanitare, sociale sau culturale de anvergură. Fără implicarea presei, care ar fi fost soarta atâtor oameni? Nu putem decât să presupunem.

          Cel mai mare câştig al acestor 20 de ani de democraţie este libertatea de a gândi şi a vorbi liber. Doar prin schimbul de idei şi doar împreună putem construi ceva care să dăinuiască. De aceea, îndemnul meu pentru toţi oamenii de presă din Gorj este „Gândeşte liber!” şi acţionează cu responsabilitate, ca şi cum de cuvântul pe care îl scrii sau spui ar depinde soarta copiilor, părinţilor şi fraţilor tăi.

          Ion Călinoiu

Cunoaştem cu toţii ponderea pe care mineritul şi producţia de energie o ocupă în activitatea economică a judeţului. Lignitul extras alimentează cele mai mari termocentrale din România – Turceni şi Rovinari – , care produc aproape 40% din energia electrică livrată în sistemul naţional. În schimb, Gorjul nu primeşte nimic din profitul obţinut de pe urma vinderii acestei energii electrice. Carierele şi haldele de steril au afectat ecosistemele, echilibrul hidrologic şi suprafeţele agricole. Satele sunt strămutate, oamenii rămân fără vetrele de sat în care s-au născut. Locurile de muncă au fost plătite scump. Dar acum, nici acestea nu mai sunt sigure. Dacă nu se iau măsuri urgente pentru retehnologizare şi protecţie a mediului, marile termocentrale vor fi închise în câţiva ani.

Acestea sunt datele actuale.

Ce consideraţi că trebuie făcut, pentru a întoarce toate aceste dezavantaje în beneficiul gorjenilor?

-         programe de retehnologizare

-         refacerea ecosistemelor prin redarea terenurilor în configuraţia iniţială, în proporţie de cel puţin 70%, pentru a fi redate comunităţilor locale

-         redarea terenurilor în circuitul agricol

-         alte utilităţi ce se pot da siturilor industriale

-         identificarea de surse de finanţare pentru modernizarea blocurilor energetice şi a utilajelor din minerit

-         modalităţi de reîntoarcere în Gorj a unei cote-părţi din profitul obţinut prin vânzarea energiei electrice în Sistemul Energetic Naţional

-         îmbunătăţirea cadrului legislativ în vederea continuării eficiente a activităţii în minerit şi energie

Aştept propunerile dumneavoastră atât pe blog, cât şi în cadrul unei întâlniri personale cu profesioniştii, indiferent de opţiunea politică, pentru constituirea unui grup de lucru în acest domeniu. Contez pe implicarea profesioniştilor, a societăţii civile, într-un parteneriat viabil cu administraţia.