Mesaj de Paști

Dragi gorjeni, Sfânta Sărbătoare a Învierii Domnului să ne fie prilej de bucurie și împliniri, cu lumină lină şi bucurie. Să fiţi înconjuraţi de recunoştinţa şi dragostea celor dragi şi apropiaţi. Lumina și căldura Sfintelor Paști să vă încălzească sufletele, să vă deschidă inimile spre iubire, credință, iertare. Să vă bucurați din plin de frumusețea tuturor lucrurilor care vă înconjoară.
Hristos a Înviat!

Spitalele din Gorj – investiţii în 2010

Ce am făcut pentru sistemul sanitar din Gorj? Ce urmează să mai facem?

Cu toate că legile administraţiei publice locale şi cele de reglementare a cheltuielilor publice nu impun ca obligatorie finanţarea sănătăţii, ci doar ca posibilitate, încă din 2004 am stabilit ca prioritate reabilitarea, repararea şi modernizarea unităţilor sanitare gorjene.
Printr-o scurtă trecere în revistă a acestor obiective reabilitate prin eforturi financiare fie de la bugetul judeţului, fie de la bugetul statului sau din surse de finanţare externe vă veţi putea face o idee despre seriozitatea cu care am tratat această problemă.
Am pornit de la premisa că omul ajuns în situaţia de a cere ajutorul medicilor este destul de copleşit de boală, de problemele cauzate celorlalţi membri ai familiei. Pentru a-i uşura şederea în spital, pe de o parte, dar şi pentru a ajuta cadrele medicale în eforturile pe care le depun, astfel încât tratamentul în sine să fie mai eficient, am considerat că trebuie create condiţii de cazare la standarde moderne.
Am renunţat la micile „cârpeli” şi reparaţii, în favoarea unor lucrări de fond, la înlocuirea tuturor instalaţiilor învechite.
- în 2004 – s-a alocat Spitalului Judeţean suma de 6.000.000 mii lei, iar Spitalului de Pneumoftiziologie Runcu suma de 3.000.000 mii lei.
Sumele au fost utilizate în conformitate cu prevederile Legii spitalelor nr.270/2003 care permite ca din bugetele locale să se asigure finanţarea unor anumite categorii de cheltuieli (reparaţii curente, cheltuieli administrativ-gospodăreşti, plata utilităţilor: energie electrică, termică, gaze etc.). Spitalul de Pneumoftiziologie „Tudor Vladimirescu” s-a dotat cu un aparat fibrobronhoscop pentru o diagnosticare mult mai rapidă a afecţiunilor pulmonare, ceea ce a determinat reducerea numărului de zile spitalizare/bolnavi internaţi.
- în 2005 – pentru finanţarea cheltuielilor de reparaţii, întreţinere şi gospodărie la Spitalul Judeţean şi Spitalul de Pneumoftiziologie „Tudor Vladimirescu” au fost aprobate 870.000 lei RON.
- în 2006 – pentru finanţarea cheltuielilor de reparaţii, întreţinere şi gospodărie la Spitalul Judeţean şi Spitalul de Pneumoftiziologie „Tudor Vladimirescu” a fost aprobată suma de 950.000 lei, din care au fost utilizate fonduri în procent de 73%. Reabilitarea termică a Spitalului de pneumoftiziologie „Tudor Vladimirescu” – Dobriţa s-a făcut în co-finanţare cu Ambasada Elveţiei, contribuţia locală fiind de 200.000 lei.
- în 2007 – a fost alocată suma de 1.890.000 lei din care 1.690.000 lei pentru Spitalul Judeţean Târgu-Jiu şi Spitalului Dobriţa. Din această sumă, Spitalul Judeţean Târgu-Jiu a executat lucrările de reparaţii la unitatea de primiri urgenţe, la Secţia Balneofiziologie şi a achiziţionat dotări specifice pentru secţia de chirurgie şi ATI.
Sumele alocate Spitalului Dobriţa au fost consumate pentru plata utilităţilor la energia electrică şi gaze.
Consiliul judeţean a demarat totodată lucrări de reparaţii la Secţia de Dermatologie a Spitalului Judeţean Târgu-Jiu, care s-au finalizat la începutul anului 2008.
- în 2008 – Reparaţii curente arhitectură şi instalaţii electrice la Spitalul Judeţean Tg- Jiu – Secţia Medicală II – lucrarea a fost finalizată şi recepţionată, valoarea decontată în anul 2008 fiind de 339.292,27 lei;
– Reparaţii curente în vederea amenajării de birouri pentru Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor cu Handicap, la fosta Secţie Radiologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Tg-Jiu – lucrarea a fost finalizată şi recepţionată, valoarea decontată în anul 2008 fiind de 365.734,12 lei;
- Reparaţii curente la faţade, învelitoare şi reţele exterioare de canalizare ale Secţiei Dermatologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Gorj – lucrarea a fost demarată în anul 2008, fiind finalizată şi recepţionată în 2009. Valoarea decontată pentru lucrările executate este de 160.724 lei.
- în 2009 – numai la Spitalul de Pneumoftiziologie „Tudor Vladimirescu” de la Dobriţa au fost făcute investiţii în valoare de 9.582.733 lei, din care contribuţia Consiliului Judeţean a fost de 2.130.409 lei. Din aceşti bani au fost realizate reabilitarea termică, finanţată din Fondul Elveţian de Contrapartidă, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor şi Consiliul Judeţean Gorj, înlocuirea tâmplăriei exterioare, suportată în întregime de Consiliul Judeţean Gorj, canalul termic şi instalaţia termică interioară, finanţare asigurată de asemenea de către Consiliul Judeţean Gorj şi sistemul de canalizare şi staţie de epurare, cu finanţare de la Oficiul Mecanismului Financiar SEE de la Bruxelles. Tot aici s-a finanţat, de la bugetul propriu, cu suma de 11.033 lei, instalaţia de utilizare a gazelor naturale de joasă presiune, pentru centrala termică.
Poate că sunt prea multe date şi este cam obositor de citit acest text, dar credeţi-mă, sunt lucruri reale şi numai dând toate aceste date vă puteţi face o imagine completă. Lipsa fondurilor de la buget ne-a făcut să căutăm soluţii de finanţare în multe direcţii.
Tot în 2009 s-au mai executat şi următoarele lucrări în sănătate:
- amenajare Secţie Oncologie – Spitalul Judeţean Gorj, locaţia Pasarelă – lucrarea a fost finanţată de la bugetul propriu al Consiliului Judeţean Gorj, cu o valoare totală de 1.205.704 lei.
- Reparaţii curente Spitalul Judeţean de Urgenţă Tg-Jiu – lucrare care se află în curs de execuţie şi care va costa, până la final, 565.289 lei, bani asiguraţi din bugetul propriu al CJ.
În 2010 urmărim realizarea a două proiecte foarte mari, finanţate din Programul Operaţional Regional/ Axa prioritară 3 / Domeniul major de intervenţie 3.1:
- Reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriului Spitalului Judeţean de Urgență Târgu-Jiu, cu o valoare de 20.358.573,55 lei, din care contribuţia financiară a Consiliului Judeţean Gorj este de 3.592.689,45 lei.
- Energia solară, o alternativă pentru viitor, care se va implementa în trei locaţii diferite, din sistemul sanitar gorjean. Este vorba despre Completarea sistemului clasic de producere a apei calde de consum cu sisteme care utilizează energie solară şi care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului la Spitalul de Pneumoftiziologie Dobriţa, Spitalul Judeţean de Urgenţă Tg-Jiu din str. Tudor Vladimirescu și Spitalul Judeţean de Urgenţă Tg-Jiu din str. Progresului.
Valoarea totală a proiectului Energia solară, o alternativă pentru viitor, este de 3.052.960 lei, din care contribuția Autorităţii Fondului de Mediu este de 2.442.368 lei, reprezentând 80%, iar contribuția Consiliului Județean Gorj este de 610.592 lei, reprezentând 20% din valoarea proiectului.
Deja pentru aceste două proiecte au fost realizate în 2009 serviciile de proiectare, respectiv studiul de fezabilitate, cu o valoare totală de peste 142.203 lei.
Tot anul acesta căutăm soluţii de finanţare, împreună cu Ministerul Sănătăţii, pentru reparaţii capitale la Secţia de Boli contagioase de la Spitalul Judeţean, locaţia Pasarelă.
Vreau să cred că toate aceste informaţii, deşi foarte stufoase, vă dau o imagine cât mai completă a preocupărilor Consiliului Judeţean Gorj pentru investiţiile în sănătate şi, de ce nu, a modului cum sunt cheltuiţi banii publici, proveniţi din taxe, în folosul dumneavoastră, al gorjenilor.

Ion Călinoiu – premiat la Paris

Poţi să decizi: Investiţii în Gorj

În ce direcţie consideraţi că trebuie să se orienteze investiţiile în Gorj în următoarele 12 luni?
a) Sănătate : unde anume? (spitale, secţii anumite, policlinici, centre de sănătate etc.)
b) Învăţământ : unde?

Gândeşte liber!

          Pentru mass-media din întreaga lume, 3 mai este Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Are nevoie presa de o astfel de zi? Cine pune pumnul în gura presei? Statisticile arată că meseria de ziarist este una dintre cele mai periculoase. Peste 100 de ziarişti din întreaga lume se află în închisoare în momentul de faţă, din cauza opiniilor exprimate în presă. Foarte mulţi şi-au pierdut viaţa în urma unor atentate sau în zonele de război.

          Din fericire, asupra ziariştilor români nu planează astfel de ameninţări. Cel puţin, nu atunci când ei îşi fac meseria cu bună credinţă. Şi nu recurg la şantaje sau altfel de acte incriminate de Codul Penal. Ei au dreptul să spună orice doresc despre oricine. Şi pentru omul obişnuit, cuvântul scris încă are putere de adevăr imuabil. Ştiţi, „la început a fost cuvântul”.

Uneori, se mai publică şi rectificări. Sau erate. Sau drepturi la replică. Cine le citeşte? Cine a cumpărat ziarul ieri nu-l mai cumpără, obligatoriu, şi azi. Şi chiar nu este atras de titlul unui drept la replică pitulat în pagina x, între ştiri din viaţa internaţională.

          „Presa te ridică şi presa te coboară”, ca să parafrazez textul unui cântec la modă prin anii ’60. Da, într-adevăr, presa este a patra putere în stat. Important este cine o deţine şi ce face cu ea, cu puterea. Fiecare dintre noi îşi vinde imaginea zilnic, atunci când iese din casă. Prin felul cum se îmbracă, prin maşina pe care o conduce, prin modul cum vorbeşte sau se comportă. Şi acest zoon politicon care este omul, ţine foarte mult la părerea pe care o au alţii despre sine. De aici, influenţa uriaşă pe care un articol de prima pagină o poate avea asupra carierei sau vieţii, în ansamblu, a unui om. Altfel, de ce s-ar mai înghesui toţi anonimii să se facă cunoscuţi prin fel şi fel de scandaluri artificiale şi can-canuri de viaţă mondenă.

           În special pentru politicieni, presa are un rol determinant. Nu poţi fi un om politic de succes, dacă nu apreciezi (şi nu eşti apreciat!), în egală măsură, presa scrisă, radioul şi televiziunea. Chiar şi atunci când nu îţi place să vorbeşti despre tine, despre ceea ce faci, este obligatoriu să înveţi să comunici. Iar canalul principal de comunicare spre cetăţeni, cei în serviciul cărora te afli ca demnitar sau înalt funcţionar, este presa.

          Avem nevoie de presă. Am stabilit deja acest lucru. Dar presa are nevoie de noi? Poate trăi fără viaţa adevărată? Nu cred. Pentru că atunci fiecare jurnalist s-ar transforma într-un scriitor sau regizor de film, ar scrie romane sau scenarii, izvorâte doar din imaginaţie. Iar ziarele, emisiunile de radio şi televiziune ar fi populate cu actori, nu cu oameni obişnuiţi.

          Presa face parte din viaţa noastră, din viaţa pe care o trăim cu toţii. Şi asemenea unui spiriduş, ne trage de mânecă atunci când crede că greşim, ne avertizează asupra anumitor pericole sau ne ajută atunci când trecem prin mari încercări. Să ne aducem aminte de toate campaniile care au avut ca scop strângerea de fonduri pentru salvarea vieţilor unor copii, pentru operaţii medicale costisitoare, pentru acţiuni umanitare, sociale sau culturale de anvergură. Fără implicarea presei, care ar fi fost soarta atâtor oameni? Nu putem decât să presupunem.

          Cel mai mare câştig al acestor 20 de ani de democraţie este libertatea de a gândi şi a vorbi liber. Doar prin schimbul de idei şi doar împreună putem construi ceva care să dăinuiască. De aceea, îndemnul meu pentru toţi oamenii de presă din Gorj este „Gândeşte liber!” şi acţionează cu responsabilitate, ca şi cum de cuvântul pe care îl scrii sau spui ar depinde soarta copiilor, părinţilor şi fraţilor tăi.

          Ion Călinoiu

Energie şi minerit în Gorj

Ce soluţii propuneţi pentru redresarea industriei energetice şi de extracţie a lignitului din Gorj, pentru refacerea terenurilor din siturile industriale afectate de activităţile extractive?

 

Cunoaştem cu toţii ponderea pe care mineritul şi producţia de energie o ocupă în activitatea economică a judeţului. Lignitul extras alimentează cele mai mari termocentrale din România – Turceni şi Rovinari – , care produc aproape 40% din energia electrică livrată în sistemul naţional. În schimb, Gorjul nu primeşte nimic din profitul obţinut de pe urma vinderii acestei energii electrice. Carierele şi haldele de steril au afectat ecosistemele, echilibrul hidrologic şi suprafeţele agricole. Satele sunt strămutate, oamenii rămân fără vetrele de sat în care s-au născut. Locurile de muncă au fost plătite scump. Dar acum, nici acestea nu mai sunt sigure. Dacă nu se iau măsuri urgente pentru retehnologizare şi protecţie a mediului, marile termocentrale vor fi închise în câţiva ani.

Acestea sunt datele actuale.

Ce consideraţi că trebuie făcut, pentru a întoarce toate aceste dezavantaje în beneficiul gorjenilor?

-         programe de retehnologizare

-         refacerea ecosistemelor prin redarea terenurilor în configuraţia iniţială, în proporţie de cel puţin 70%, pentru a fi redate comunităţilor locale

-         redarea terenurilor în circuitul agricol

-         alte utilităţi ce se pot da siturilor industriale

-         identificarea de surse de finanţare pentru modernizarea blocurilor energetice şi a utilajelor din minerit

-         modalităţi de reîntoarcere în Gorj a unei cote-părţi din profitul obţinut prin vânzarea energiei electrice în Sistemul Energetic Naţional

-         îmbunătăţirea cadrului legislativ în vederea continuării eficiente a activităţii în minerit şi energie

Aştept propunerile dumneavoastră atât pe blog, cât şi în cadrul unei întâlniri personale cu profesioniştii, indiferent de opţiunea politică, pentru constituirea unui grup de lucru în acest domeniu. Contez pe implicarea profesioniştilor, a societăţii civile, într-un parteneriat viabil cu administraţia.

 

 

 

 

Bine aţi venit!

Am conceput acest blog nu din dorinţa de a mă alinia unei „mode”, foarte apreciată în special de tineri, ci pentru a avea o modalitate interactivă de comunicare cu gorjenii, de aici sau din alte colţuri de ţară sau lume, cu toţi cei care pot contribui cu idei, propuneri sau simple păreri la schimbarea a ceea ce este învechit, urât, mediocru sau nepotrivit cu dorinţa de mai bine a oamenilor.
Gorjul este un judeţ binecuvântat de Dumnezeu. Oriunde ai merge, în culmea Parângului sau pe Valea Amaradiei, prin pădurile Tismanei sau în lunca Gilortului vei găsi locuri care să te încânte, să te facă să iubeşti Gorjul şi pe oamenii săi. Iar dacă va fi să cercetezi ce au creat aceşti oameni timp de sute de ani, aproape că nu vei şti ce este mai demn de admirat: bisericile din lemn, scoarţele şi iile gorjeneşti sau măiestria cioplitului în lemn, ridicată la rang de artă universală prin transpunere în piatră de către inegalabilul Constantin Brâncuşi.
De aceea, din primii ani ai activităţii mele în Gorj, m-am apropiat în special de oamenii obişnuiţi de la sat, de oamenii cu care poţi încheia o înţelegere printr-o strângere de mână, mai puternică decât orice contract scris. Am păstrat contactul cu aceşti oameni mereu, pentru că ei sunt cea mai credibilă sursă de informaţie cu privire la situaţia reală din localităţile gorjene.
De aceea, indiferent ce probleme ar ridica activitatea curentă din administraţie, indiferent de „frecuşurile” sterile din politica locală, care mă ţin uneori departe de întâlnirile cu cetăţenii, voi avea mereu pe agenda personală deplasările în judeţ, până în cele mai îndepărtate cătune.
Sigur, administraţia cea mai apropiată de cetăţean este primăria localităţii. Dar soluţiile pentru anumite aspecte nu sunt la îndemâna primarului sau a consilierilor locali.
Votul pe care gorjenii mi l-au dat în iunie 2008 m-a responsabilizat o dată în plus faţă de solicitările cetăţenilor. Ca preşedinte al Consiliului Judetean Gorj, prin toate acţiunile mele, sunt permanent în slujba oamenilor judeţului nostru. De aceea, aştept de la ei să îmi semnaleze tot ceea ce consideră că nu merge aşa cum trebuie în administraţia locală sau judeţeană, care sunt priorităţile pentru satul, comuna sau oraşul lor.
Consider esenţială participarea gorjenilor la actul de administrare a judeţului.
În urmă cu un an şi jumătate, un grup de lucru format din oameni aparţinând tuturor instituţiilor din judeţ, unităţilor economice şi societăţii civile, a conceput Strategia de dezvoltare a judeţului Gorj pentru perioada 2007-2013. Chiar şi în forma finală, această lucrare este un proiect ce trebuie adus la zi permanent. Şi aici intervine rolul oamenilor din judeţul nostru, al profesioniştilor din toate domeniile de activitate, dar şi al cetăţenilor obişnuiţi. Pe baza propunerilor lor, administraţia judeţeană va adapta şi stabili priorităţile de acţiune periodic, în funcţie de interesul pe care o acţiune sau alta îl reprezintă pentru comunităţile locale.
La rândul meu, vă voi propune anumite teme de discuţie, pe probleme de importanţă deosebită, pentru care aştept opiniile specialiştilor, tehnicienilor, a oamenilor cu experienţă din domeniul respectiv.
Vă aştept comentariile pe această pagină, care îmi doresc să intermedieze, într-un mod mult mai eficient şi rapid, contactul cetăţenilor cu preşedintele Consiliului Judeţean Gorj şi, de ce nu, cu omul Ion Călinoiu.